Voi ştiţi, copii, că Mozart a ajuns atât de celebru, încât chipul lui apare pe ambalajul unor cunoscute bomboane cu marţipan fabricate în Austria?
Dar să începem cu începutul… A fost odată, ca nicioadată… au fost două cântecele pentru copii, pe care cred că mulţi dintre voi le cunosc: The Alphabet Song (A, B, C, D…) şi Twinkle, Twinkle Little Star… Nu-i aşa că vi le amintiţi? Dar încercaţi, vă rog, să le fredonaţi! Nu-i aşa că e amuzant? Ambele cântecele, au, de fapt, aceeaşi melodie.
Ah! vous dirai-je, maman era un cântecel foarte cunoscut în Franţa secolului XVIII (pe vremea lui Mozart). Exista o variantă pentru oameni mari, dar şi o variantă pentru copii. Despre această variantă pentru copii vreau eu să vă povestesc. Ştiţi ce spun versurile acestui cântecel? Ei bine, copilul din cântec i se plânge mamei: tati îi cere să gândească precum un om mare, să mănânce supă şi carne, să înveţe gramatică. Şi care este, de fiecare dată, concluzia copilului? Că mult mai valoroase sunt bomboanele!
Mozart a călătorit mult de-a lungul vieţii sale, iar într-una din călătoriile sale la Paris, a auzit acest cântecel: Ah ! vous dirai-je, maman. I-a plăcut tare mult şi a decis ca pornind de la melodia acestui cântecel să compună o temă cu variaţiuni. Mă veţi întreba, pe bună dreptate, ce este aceea o temă cu variaţiuni?
Tema cu variaţiuni este o formă muzicală, adică un fel de construcţie muzicală de care se ajută compozitorul atunci când este asaltat de idei muzicale. Tema cu variaţiuni porneşte de la o simplă melodie (în cazul nostru, “Ah ! vous dirai-je, maman”) – de obicei, foarte cunoscută. Apoi urmează variaţiuni ce pornesc de la tema de bază. E ca şi cum avem o păpuşă pe care o îmbrăcăm în fiecare zi cu alte haine. Păpuşa (adică tema) rămâne aceeaşi mereu; doar hainele (adică variaţiunile) diferă.
Dar veţi întelege mai mult despre povestea temei cu variaţiuni ascultând Variaţiunile “Ah ! vous dirai-je, maman” de Wolfgang Amadeus Mozart. Tema o cunoaşteţi deja foarte bine (Twinkle, Twinkle sau The Alphabet Song). Ascultaţi acum prima variaţiune! Nu-i aşa că se recunoaşte melodia iniţială? Dar ce spuneţi de ce-a de a cincea variaţiune? Nu-i aşa că e tare jucăuşă? Iar a opta este o variaţiune minoră, adică mai tristă, urmată însă de variaţiunea a noua, majoră, adică veselă. Sunt tare curioasă ce observaţi la cea de a unsprezecea variaţiune! Într-adevăr, este mult mai lentă decât toate celelalte variaţiuni. Iar finalul, cea de a douăsprezecea variaţiune este din nou rapidă, dinamică şi plină de viaţă, aşa cum a fost Mozart însuşi.
Aşadar v-am povestit despre Ah ! vous dirai-je, maman, un cântecel din Franţa, care ne arată cât de bune sunt bomboanele. Şi nu cred că îl putem contrazice! V-am povestit şi despre delicioasele bomboane cu marţipan, ce poartă chipul lui Mozart. Dar şi despre o frumoasă temă cu variaţiuni compusă de Mozart, pe care sunt sigură că o veţi asculta cu mare plăcere! Iată cum am ajuns la povestea muzicală de azi a Ghidului pozneţ: Mozart şi bomboanele.
Înainte da a ne despărţi, vă doresc audiţie plăcută (la Mozart) şi poftă bună (la bomboane – dar cu multă cumpătare)!
Ana-Maria Costea
(“Ah ! vous dirai-je, maman/ Ce qui cause mon tourment. /Papa veut que je raisonne, /Comme une grande personne. /Moi, je dis que les bonbons /Valent mieux que la raison.
Ah ! vous dirai-je, maman, /ce qui cause mon tourment. /Papa veut que je demande /De la soupe et de la viande… /Moi, je dis que les bonbons /Valent mieux que les mignons.
Ah ! vous dirai-je, maman, /ce qui cause mon tourment /Papa veut que je retienne /Des verbes la longue antienne… /Moi, je dis que les bonbons /valent mieux que les leçons.”)
